Romanian Times - Politică

Artelu şi Manivelu de Liviu Antonesei
Toţi politicienii noştri cît de cît importanţi ajung la un moment dat să primească porecle de la „popor, prostime”, de la presă sau chiar de la confraţii lor– Săniuţa, Bunicuţa, Popeye, Moliceanu, Tribunul, Bombonel, Adelu, Manivelu, Prostănacul etc, şi aş putea continua lista pînă la sfîrşitul articolului. S-ar spune chiar că un politician de-al nostru, românesc, nici nu există, nu are consistenţă ontologică pînă ce nu se procopseşte cu vreo poreclă. De altfel, alocarea unei porecle nu este neapărat un semn de dispreţ ori antipatie ci, cel mai adesea, de simpatie, de luare în posesie de către opinia publică. Chiar cînd porecla are iniţial ori aparent valenţe negative – Prostănacul, Moliceanu etc –, sensul este cel al unei aproprieri, este vorba de „Prostănacul” nostru, cum s-ar spune, de „blegul nostru”, deci „dintre noi şi pentru noi”, după cum suna sloganul de acum vreun deceniu al unui candidat, devenit preşedinte, pe cognomenul său cel mai raspîndit „Bunicuţa”.

ECHILIBRUL STABIL AL CĂDERII de Liviu Cangeopol

E destul de jenant să ai un preşedinte care agravează ipocrizia naţională decorând orice mort mai celebru care-i iese în bătaia telecomenzii. Recent, deşi sunt sigur că Traian Băsescu nu a citit un singur rând scris de Alexandr Soljeniţîn iar dacă o fi auzit despre rolul jucat de dispărut în radiografia politică a secolului trecut aceasta s-a întâmplat la frizer, omul de la Cotroceni a decis că o omagiere postumă nu are cum să strice în an electoral. Aşa că, hodoronc-tronc, ilustrul defunct s-a văzut miruit cu Ordinul Naţional “Steaua României”, în grad de Mare Cruce, “pentru curajul şi demnitatea de care a dat dovadă, remarcându-se ca una dintre cele mai mari conştiinţe ale Rusiei secolului XX, şi pentru contribuţia avută la îmbogăţirea patrimoniului literaturii universale”.

POLITOLOGIE ESCATOLOGICĂ - de Nelu Ciorba

REUNIUNEA MEDITERANIANĂ
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy după efortul suţinut de un de zile a reuşit să coordoneze formarea Uniunii Mediteraniane, care printre altele cuprinde Turcia şi Marocul. De ce Turcia şi Marocul? Dacă ai citit articolul acestei pagini de acum o lună (numărul 215), am menţionat că Uniunea Africană nu cuprinde o ţară legată de Europa (Spania) prin strâmtoarea Gibraltar, Marocul. Pe de altă parte de ani de zile Turcia se zbate să intre în Uniunea Europeană şi nu poate. Cele două ţări au intrat împreună cu altele într-o Uniune mondială. Revin la ideia din acel număr. Şefii statelor lumii sunt organizaţi pe uniuni teritoriale, ca atunci când va fi nevoie să fie chemaţi la „datorie” să răspundă cu promtitudine.

IRANUL – RUSIA
La începutul lunii iulie 2008, Statele Unite şi Cehia au semnat acordul privind plasarea unei staţii radar lângă Praga. Rusia s-a declarat foarte nemulţumită, chiar după testarea rachetelor iraniene. Noul preºedinte rus, Medvedev, a ameninþat cu represalii punerea în practică ale planului de la Praga.

MANIFEST EVANGHELIC (IV)
3. Noi trebuie sa regandim locul nostru in viata publica

Noi trebuie sa gasim o noua intelegere a locului nostru in viata publica. Afirmam ca a fi Evanghelic si a purta numele lui Cristos inseamna a cauta sa fi credincios libertatii, dreptatii, pacii si bunastarii, lucruri care sunt esenta imparatiei lui Dumnezeu, si sa aducem aceste daruri in slujba tuturor in viata publica, si a conlucra cu toti care impartasesc aceste idealuri si griji pentru binele comun. Cetateni ai Cetatii lui Dumnezeu, noi suntem rezidenti straini in Cetatea Pamanteasca. Chemati de Isus de a fi “in” lume dar „nu din” lume, noi suntem angajati pe deplin in afacerile publice.dar niciodata pe deplin in ecuatie cu nici o grupare, ideologie partizana, sistem economic, clasa sociala, trib, ori identitate nationala.